Caroline Glick-Ce cumpara palestinienii cu banii americanilor

În timp ce asistăm la o ofensivă fără precedent a terorismului islamic, SUA, ultimul bastion al civilizaţiei, sunt conduse de cel mai anti israelian preşedinte din istorie. În articolul publicat în Jerusalem Post şi preluat de townhall.com , Caroline Glick trage un semnal de alarmă, dezvăluind mecanismele prin care banii contribuabililor americani ajung să sponsorizeze teroriştii palestinieni. Caroline Glick este jurnalist şi Deputy Managing Director pentru Jerusalem Post.
Cu 2 săptămâni în urmă, un palestinian din Bethlehem a fost arestat de forţele de securitate ale Autorităţii Palestiniene, antrenate şi finanţate de SUA. Acesta a fost acuzat de "efectuarea de tranzacţii comerciale cu cetăţeni ai unui stat-duşman". Nu, acesta nu a cumpărat uraniu din Iran. Omul a fost acuzat că ar fi cumpărat produse lemnoase dintr-o comunitate israeliană aflată în spatele liniilor de demarcaţie stabilite prin armistiţiul din 1949. Acestuia i-a fost refuzată judecarea în stare de libertate de către Tribunalul Autorităţii Palestiniene(insitiutie fondată de guvernul american), urmând să aştepte în arest decizia magistraţilor. Arestarea acestui om face parte proiectul guvernului Autorităţii Palestiniene intitulat "Fondul Naţional al Onoarei". Acest proiect are ca scop principal interzicerea oricăror contacte economice între palestinieni şi evreii care trăiesc şi muncesc dincolo de linia de demarcaţie stabilită prin Armistiţiul din 1949. Din punctul de vedere al Premierului palestinian Salam Fayyad (presupus moderat care se bucură de susţinerea SUA), aceşti israelieni şi Israelul în general fac parte din "Statul ostil", pe care palestinienii sunt obligaţi să-l boicoteze. Într-un interviu acordat Jerusalem Post, Ahmed Majdalani-Ministrul Muncii în Guvernul Autorităţii Palestiniene-declara că speră ca până la sfârşitul anului toţi palestinienii care lucrează în comunităţile israeliene din Iudeea şi Samaria îşi vor abandona slujbele.Ceea ce Majdalani a omis în declaraţia sa e că, dacă aceştia nu vor demisiona, vor fi arestaţi. Citându-l pe Ministrul Economiei din cadrul AP, de la începutul campaniei iniţiate de Guvernul Fayyad s-au confiscat din magazinele palestiniene bunuri produse în Israel în valoare de 1 milion de dolari SUA. Măsurile adoptate de Guvernul Fayyad vin în completarea altora deja existente, cum ar fi pedeapsa cu moartea pentru palestinienii care vînd terenuri evreilor. În urmă cu mai puţin de 2 luni, AP a reamintit celor tentaţi să uite că orice palestinian vinovat de "crima" de a vinde teren unui evreu va fi executat. Este evident că aceste măsuri adoptate de AP nu vor ajuta la coabitarea paşnică dintre palestinieni şi evrei sau la dezvoltarea economică a Palestinei. Nu acelaşi lucru poate fi afirmat dacă ar fi să ne luăm după modul în care AP este finanţată şi susţinută de administraţia americană.
În ciuda boicotului economic îndreptat împotriva Israelului şi a pedepselor aspre împotriva palestinienilor care au legături economice cu Israelul, Fayyad este favoritul numărul unu al administraţiei americane.De la numirea în funcţie a lui Fayyad de către Preşedintele AP Mahmoud Abbas, asistenta financiară din partea Guvernului american a crescut de nu mai puţin de 7 ori. Majoritatea acestor sume au fost canalizate în direcţia susţinerii lui Fayyad. Iată câteva exemple: Guvernul american finanţează direct bugetul AP, iar armata palestiniană e finanţată şi instruită de către americani. De asemenea, SUA subvenţionează crearea de institutiii palestiniene care sunt folosite în implementarea politicilor anti-israeliene ale guvernuilui Fayyad .
Miercurea trecută, în cadrul unei conferinţe de presă la care a participat şi Fayyad, Secretarul de Stat al SUA Hillary Clinton a anunţat suplimentarea ajutorului de 400 de milioane la care s-a angajat preşedintele Obama în iunie cu încă 150 de milioane.Acest supliment vine în întâmpinarea declaraţiei lui Fayyad, care cerea ajutor pentru acoperirea deficitului bugetar de 500 milioane USD al AP. Conform datelor furnizate de către Serviciul de Cercetare Congresional al SUA, Autoritatea Palestiniană este cel mai mare beneficiar de asistentă financiară din lume. Conform Bloomberg, asistenţa financiară primită de AP în 2009 s-a cifrat la 1,2 miliarde USD, estimările pentru 2010 ridicându-se la 1,8 miliarde. În 2009, ajutorul financiar venit din partea adiministratiei americane s-a ridicat la 500,9 milioane USD, urmând ca în 2011 cifra să crească la 550 milioane USD, fără a fi luate în considerare cele 150 de milioane promise de Secretarul de Stat Clinton. De asemenea, în suma respectivă nu este inclusă finanţarea americană a UNRWA, agenţie dedicată exclusuv asistenţei sociale pentru cetăţenii palestinieni. SUA e cel mai mare donator individual la bugetul UNRWA:anul trecut, cele 268 milioane UDS din banii contribuabililor americani au acoperit 27 la sută din bugetul UNRWA.
Ileana Ros-Lehtinen, membră a Congresului SUA cu şanse în a deveni preşedinta Comisiei de Relaţii Internaţionale din Camera Reprezentanţilor, a reacţionat negativ la anunţul lui Hillary Clinton de extindere a asistenţei financiare acordate AP de către SUA. Într-o declaraţie de presă dată publicităţii joia trecută, aceasta aruncă în derizoriu asistenţa financiară oferită de SUA, numind-o "bailout". În continuarea comentariului, Ros-Lehtinen afirmă că "Suntem profund indignaţi de faptul că Guvernul american continuă ajutorul acordat liderilor palestinieni, în timp ce aceştia continuă să-şi încalce angajamentele internaţionale, cum ar fi dezmembrarea structurilor teroriste palestiniene, combaterea corupţiei, încetarea acţiunilor anti-israeliene şi anti-semite şi recunoaşterea dreptului de a exista al statului Israel ". Ros-Lehtinen a fost autoarea Legii importiva terorismului palestinian din 2006, care condiţiona asistenţa financiară acordată AP de către SUA de recunoaşterea în public a dreptului de a exista a statului Israel de către autorităţile palestiniene. Deşi la obiect, declaraţia lui Ros-Lethinen atinge decât la suprafaţă ilegalitatea asistenţei financiare acordată AP de către SUA. Să luăm ca exemplu asistenţa oferită de SUA la capitolul siguranţă naţională.
Ca răspuns a preluării Fâşiei Gaza de către Hamas, SUA au intensificat asistenţa militară acordată Fatah. Conform Serviciului de Cercetare a Congresului SUA, asistenţa financiară acordată de SUA la capitolul siguranţă naţională între 2007 şi august 2010 a totalizat 400 de milioane USD, dintre care 100 de milioane în 2010. În 2011, ajutorul financiar va creşte la 150 de milioane USD. Sumele respective au plătit pentru înarmarea şi antrenamentul a 400 de soldati din Garda Prezidenţială şi a 2.700 de soldaţi ai Forţelor de Securitate Naţională. SUA plănuiesc să antreneze alte 3 batalioane a câte 500 de soldaţi ai Forţelor de Securitate Naţională. Raportul Serviciului de Cercetare a Congresului remarcă faptul că forţele antrenate cu asistentă americană au îmbunătăţit respectarea legii şi ordinii în Iudeea şi Samaria. În acelaşi timp, raportul se arată sceptic în privinţa unui impact pozitiv raportat la contextul mai larg al dezvoltării economice şi sociale a Palestinei şi a progresului negocierilor israeliano-palestiniene, cât şi a capacităţii forţelor de securitate de anihilare a forţelor militante palestiniene. De asemenea, există puţine garanţii că forţele de securitate palestiniene nu se vor alia cu Hamas şi nu vor întoarce armele împotriva Israelului.
Începând cu 1996, forţele de securitate palestiniene au avut un rol principal în acţiunile teroriste îndreptate imptriva statului Israel. Îngrijorat de ameninţarea pe care aceste forţe o prezintă, în lumina refuzului lui Fayyad de a recunoste dreptul de a exista a statului Israel, General Maiorul Avi Mizrahi avertiza la începutul anului asupra saltului calitativ în privinţa capacităţii de luptă a palestinienilor care iniţiază atacuri teroriste împotriva Israelului. Acesta descrie forţele militare palestiniene ca "Bine pregătite şi superior echipate faţă de predecesori. O forţă de genul acesta poate controla o zonă populată cu doar 4 trăgători de elită. Efectul e letal. Aceştia nu sunt luptătorii pe care i-am înfruntat la Jenin în 2002. Vorbim de o forţă de infanterie care dispune de capacităţi ofensive şi care nu e de aşteptat să abandoneze lupta". Un alt aspect al asistenţei financiare americane este contribuţia directă la bugetul operaţional al AP. SUA au contribuit cu 350 de milioane USD la bugetul operaţional al AP în ultimii 2 ani. Sunt de subliniat 3 probleme cu acest ajutor:
1. Este deperte de a fi clar că AP are nevoie de acest gen de ajutor. Conform FMI şi Biroului Central de Statistică Palestinian, PIB a crescut în 2009 cu 6,8% în Iudeea, Samaria şi Fâşia Gaza. Rata şomajului în zonele respective a scăzut în perioada respectivă. Care e justificarea creşterii ajutorului financiare extern când situaţia economică arată o îmbunătăţire?
2. Ţinând cont de refuzul lui Fayyad de a acepta principiile comerţului liber, în special când vine vorba de Israel-cel mai important partener economic al palestinienilor-credibilitatea politicilor acestuia în domeniul economic ridica serioase semne de întrebare. După cum se poate vedea din exemplul american, intervenţia statului în economie nu are ca efect crearea a noi locuri de muncă. Acesta e rolul sistemului privat. Iar Fayyad intrezice palestinienilor dreptul de a avea relaţii comerciale cu cei mai importanţi parteneri de afaceri . Acesta nu e comportamentul unui lider care doreşte facilitarea unei creşteri economice susţinute.
3.Realitatea e că nu se poate preveni deturnarea de fonduri către Hamas(Interzisă prin legea americană). În fiecare lună Fayyad transferă fonduri către Fâşia Gaza (controlată de Hamas), destinate plăţii salariilor angajaţilor AP. Fayyad susţine că transferul de fonduri nu poate fi considerat ajutor material către Hamas, întrucât beneficiarii fondurilor sunt angajaţi ai AP, ceea ce e un nonsens. Angajaţii respectivi servesc după bunul plac al Hamas. Plata salariilor acestor angajaţi din banii de asistenţă americană contravine legilor americane dar şi celor internaţionale, care interzic acordarea oricărui fel de asistenţă financiară zonelor care sunt controlate de organizaţii teroriste.Fără asistenţa financiară directă a guvernului american, Fayyad nu ar avea posibilitatea de a direcţiona fonduri către Fâşia Gaza.
Contribuţia directă la bugetul AP din partea americanilor nu e singura modalitate prin care banii contribuabililor americani ajung să finanţeze Hamas. Contribuţiile financiare la finanţarea UNRWA fac parte din aceeaşi categorie. Finanţarea americană a UNRWA s-a dublat în ultimii 4 ani, cauzată în pricipal de încercarea de a preveni finanţarea directă a Hamas. Raportul Serviciului de Cercetare a Congresului subliniază, însă, că "majoritatea observatorilor din Fâşia Gaza recunosc că rolul UNRWA în asigurarea serviciilor de bază (alimente, asistenţă sanitară, educaţie) uşurează misiunea Hamas de a guverna zona respectivă". În apararea deciziei de asistenţă financiară acordată UNWRA, Departamentul de Stat a argumentat în faţa Congresului că "asistenţa financiară contribuie direct la intersul strategic al SUA de a satisface nevoile de natură umanitară ale palestinienilor având că ţel final autoguvernarea.UNWRA joca un rol stabilizator în Orientul Mijlociu prin programele de asistenta pe care le derulează, servind ca element de contrabalansare a terorismului". Adevărul e că angajaţii UNWRA sunt membri şi simpatizanţi ai Hamas. În ciuda asigurărilor venite din direcţia Departamentului de Stat privitoare la măsurile de siguaranta luate pentru a preveni situaţia în care fonduri americane ar ajunge să finanţeze grupuri sau persoane care au legături cu Hamas sau alte grupuri teroriste, verificările pe care UNRWA le face în încercarea de a depista persoane care sunt listate ca membri sau simpatizani ai organizaţiilor teroriste se reduce la lista ONU care cuprinde membri a doar două organizaţii teroriste: Talibanii şi al-Quaida. Raportul Serviciului de Cercetare a Congresului menţionează că "verificările anti-teroriste făcute de UNWRA nu includ Hamas, Hizbullah sau alte grupuri militante care operează în vecinătatea zonei acoperite de UNWRA". Cu alte cuvine, UNWRA continuă să angajeze terorişti şi procedurile de verificare după care se ghidează această instituţie nu fac nimic pentru a preveni acest fapt.
Anul acesta a fost semnat un Program Cadru de Cooperare între UNWRA şi SUA , menit să extindă verificările anti-teroriste. Înţelegerea respectivă nu are însă caracter obligatoriu iar prevederile acesteia nu pot opri în nici un fel accesul la fondurile UNWRA a persoanelor sau organizaţiilor cu legături teroriste. Considerând refuzul AP de a recunoaşte dreptul statului Israel de a exista şi de a lua măsuri serioase în combaterea terorismului, SUA nu poate continua finanţarea instituţiilor palestiniene fără încălcarea propriilor legi.Problema e că, admiţând aceste fapt, administraţia americană ar admite implicit că procesul de pace e o minciună şi că statul palestinian în formare azi va deveni un stat terorist aflat în război cu Israelul. Ar fi de dorit ca următorul Congres să considere aceste realităţi înainte de a aproba noi tranşe de ajutor pentru Fayyad şi guvernul său moderat.
Articolul în original la:
http://townhall.com/columnists/CarolineGlick/2010/11/16/what_the_palestinians_buy_with_american_money/page/full/